De la perlă la epavă. Cum a ajuns Parcul Natural Văcărești din inima Bucureștiului să fie abandonat de statul român (REPORTAJ/VIDEO)

La 5 kilometri de centrul Bucureștiului se află un loc sălbatic, pe care unii îl numesc ”Delta dintre blocuri”, iar alții „groapa” sau „balta” Văcărești. În 2016 devenea parc natural și căpăta statutul de arie naturală protejată. Urmează sezonul în care vegetația se usucă, iar riscul de incendii crește. Planul de management lipsește, iar regulamentul lâncezește la Ministerul Mediului de mai bine de doi ani fără a fi aprobat.

Soarele dogorește pe pământul ars de pe digul Dâmboviței. La intrarea în parc zac gunoaie, peturi de bere, sticle de suc, iar cei care vin și fac curat sunt o mână de voluntari. Ca orice arie naturală protejată de interes național, Parcul are nevoie de o administrație funcțională și de documente care să permită pază, protecția și managementul necesar pentru funcționare. La doi ani de la desființarea administrației și preluarea sa de către ANANP (Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate ), parcul nu mai are Consiliu Științific, Consiliu Consultativ și agenți de pază. Regulamentul parcului nu este aprobat, iar planul de management, document esențial pentru gestionarea parcului se află într-un orizont îndepărtat.

Foto: Intrarea Parcului Natural Văcărești

Din oază de verdeață în nepăsare

În  2017 Asociația Parcul Natural Văcărești devenea administratorul legal al parcului. În octombrie 2018 s-a schimbat legea, iar adminstrația a fost desființată. Atunci statul prin Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a devenit administrator. În urmă cu doi ani, Asociația trimitea Ministerului Mediului regulamentul parcului care ar putea regla activitățile permise și interzise. Tot în baza regulamentului se organizează paza, protecția specilor, habitatului și siguranța vizitatorilor.

Regulamentul trebuie aprobat în nouă luni de zile de la instituirea oricărei administrații. Când am fost administratori am trimis acel document care a fost aprobat de consiliul știintific al parcului și a stat la minister timp de doi ani de zile, însă nimeni nu l-a aprobat. Nu știm de ce, pentru că este o formalitate. Nici în momentul de față acest document în baza căruia se poate insititui protecția și paza parcului nu este aprobat. În momentul în care administrația parcului a fost desființată corpul de rangeri ai parcului a fost și el desființat. A trebuit să desființăm munca de doi ani de zile. Nu au fost investiți bani publici, fondurile pe care le-am folosit și le folosim sunt exclusiv donații, sponsorizări. Misiunea noastră este să știm că parcul e bine și că respectă viziunea cu care am pornit acest proiect, un spațiu dedicat protecției mediului, conștientizării, educării, recreării sănătoase. Marea problemă a acestui parc este că, deși are statut, nu are documentele necesare, nu are mangementul necesar ca să poată să intre într-o dinamică de arie naturală protejată, un spațiu în care să existe o infrastructură decentă de vizitare, spune Dan Bărbulescu, director Asociația Parcul Natural Văcărești, pentru GÂNDUL.RO.

Nevoia urgentă a planului de management

Pentru a fi un spațiu dedicat conservării și protecției parcul are nevoie de planul de management. Din cauza secetei și a lipsei măsurilor de management, nivelul apei în bălțile parcului a scăzut la cote care afectează drastic biodiversitatea acvatică.

„Planul de management e constituția parcului. E un document care instituie obiective și măsuri de management pentru următorii zece ani. Spre exemplu, în zona unde este stuf trebuie readusă apă, să începi să extragi din arborii care încep să crească, tocmai ca să se mențină mixul de habitate pentru specii, pentru păsări. Când nivelul apei scade, e nevoie de aport de apă din exterior pentru a menține spațiile umede afectate în continuare viabile, pentru specii și habitat. Dacă nu există plan de management aceste lucruri nu pot fi făcute”, mai precizeacă directorul Asociației Parcul Natural Văcărești.

Foto: Dan Bărbulescu-directorul Asociației Parcul Natural Văcărești

Asociația Parcului Văcărești a început să realizeze planul de management, au datele științifice, măsurile și obiectivele de conservare, însă Ministerul nu e interesat, spune Dan Bărbulescu.

„Habitatele parcului trebuie protejate. Oamenii au nevoie de siguranță. Începe sezonul în care vegetația se usucă, iar riscul de incendii crește. De aceea parcul are nevoie de pază și protecție. Aceste lucruri sunt responsabilitatea  Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, aflată în surbordinea Ministerului Mediului. Fac un apel către reprezentanții acestor instituții să organizeze administrarea corespunzătoare a Parcului Natural Văcărești. Așadar, solicităm acestei instituții să-și facă datoria”, mai precizează directorul Asociației.

Indiferența primăriilor

Primăria Generală a Capitalei în 2016 a avut o hotărâre de consiliu general votată în unanimitate pentru participarea la administrarea parcului Natural Văcărești.  Însă hotărârea de consiliu nu a fost respectată.

Pe 29 noiembrie, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, declara că a avut mai multe întâlniri cu membri ai Asociaţiei Parcul Văcăreşti, pentru a prelua împreună administrarea Parcului Natural Văcăreşti. Ea a susţinut că este nevoie de investiţii în infrastructură pentru amenajarea zonei şi redarea circuitului turistic.

„Faptul că aceste lucruri lipsesc reprezintă o mare rușine pentru oraș. Proiectul a fost apreciat  unanim de organizațiile internaționale , de comunitatea știinșifică. Reprezentați ai RAMSAR (Convenția Internațională a Zonelor Umede) au trimis o scrisoare de felicitare. Inclusiv Prințul Charles a vizitat Parcul Natural Văcărești și ne-a felicitat”, a mai spus Dan Bărbulescu.

Incendiile de vegetație

Pe 24 februarie 2020  avut loc un incendiu de vegetație care s-a întins pe o suprafață de peste 50 de ha.

„Atunci au ars întinderi mari de stuf, arbuști și vegetație uscată. Au fost afectati peste o sută de arbori. Din fericire, incendiul s-a produs în afara perioadei de migrație și cuibărire a păsărilor și pe timpul hibernării animalelor sedentare, astfel că impactul asupra faunei parcului este minim. Infrastructura de vizitare a parcului a fost afectată parțial însă elementele principale: foișoarele de observare, nu au fost afectate semnificativ de incendi”, scria Asociația Parcul Natural Văcărești în februarie.

Asociația Parcul Natural Văcărești: „ZERO soluții pentru pază”. Ce au răspuns autoritățiile la scrisoarea deschisă transmisă de asociație

1. Suntem asigurați că regulamentul parcului va fi aprobat. Când? Nu se știe.
Reamintim că regulamentul a fost întocmit de către organizația noastră (Asociația Parcul Natural Văcărești – APNV) și transmis spre aprobare de către MM încă din ianuarie 2018. În prezent, acest document cadru care reglementează atât activitățile permise, cât și pe cele interzise pe teritoriul parcului este blocat la nivelul MM.
Consecințe: parcul este lipsit de protecție iar siguranța vizitatorilor este lăsată la voia întâmplării.

2. Ni se spune că pot fi aplicate sancțiuni contraveniențiilor și fără regulament.
Totuși, ANANP nu are încă un corp de rangeri care să observe cum legea este încălcată în fiecare zi și să aplice sancțiuni și nu reușește să pună în practică o soluție pentru asigurarea pazei parcului. Această obligație revine ANANP conform Legii 333/ 2003, fie prin angajații proprii, fie prin firmă de pază angajată.
Consecințe: au loc incidente, de la distrugerea exemplarelor de floră, la vandalizarea infrastructurii de vizitare și incendii.

3. Planul de management, aproape de finalizare (de către organizația noastră), blocat în corespondență.
Reamintim că planul de management trebuia să fie în vigoare încă din aprilie 2019. APNV a întocmit măsurile de management specifice fiecărei zone a parcului și a trimis ANANP zonarea. Nu am primit până acum nici un răspuns constructiv în măsură să ducă planul de management mai aproape de aprobare.
Consecințe: sănătatea parcului se degradează, se pierd oportunități de conservare, educație și recreere benefice atât parcului cât și orașului și locuitorilor săi

4. ANANP nu își asumă managementul apelor din parc, considerând că este de competența Apelor Române (AR). Un lucru ne este neclar însă: oare ce oprește ANANP să inițieze un dialog cu AR pentru a asigura aport de apă în parc? Consecințe: nivelul apelor în lacuri scade constant, punând în pericol viața acvatică și întreaga biodiversitate a parcului. Avem o instituție a cărei responsabilitate ultimă este să asigure administrarea armonioasă a ariei protejate, însă este neputincioasă și manifestă interes zero pentru protejarea naturii și, implicit, pentru bunăstarea fizică și mentală a oamenilor. Continuăm presiunea asupra autorităților. Parcul trebuie să aibă pază, regulament și plan de management (bine făcut).